Monolog

Dacă m-ar întreba cineva în acest moment ce mă nemulțumește în viața mea sau ce simt că îmi lipsește la moment, aș răspunde scurt și sec: eu însumi. Eu-l meu zburdalnic și veșsel, răbdător și înțelegător, dar veșnic însetat de ceva neobișnuit pe care l-am pierdut nu știu când și nu știu unde, dar cu siguranță atunci cînt am pășit pragul universității. Citește în continuare „Monolog”

Blog la WordPress.com.

SUS ↑